Am fost intr-o vara trendy, o vara a unui oras trendy, domnind a istorie Roma – tur gastronomic - impreuna cu premiatii Promotiei Nationale de Trade, proprietari de restaurante, partenerii nostri. O vara a proiectelor trendy Aperitivo introdus de Peroni sau Olympics sustinut de Ursus in horeca. O vara a unei insule trendy Ibiza in vacanta.
Dupa vacanta la Ibiza experimentez revenirea in Bucuresti, la viata de dupa vacanta.
In varianta optimista imi zic ca e un nou inceput, si totusi nu stiu de ce nu reusesc sa imi sterg zambetul nostalgic, de final de vacanta.....Oare pentru ca ma tem de rutina sau de un nou inceput sau de un nou inceput care ar putea deveni rutina sau de inceputuri in general, pana ma rutinizez un pic cu noile reguli ale inceputului. Dupa ateatea disjunctii “sau”, pe final, cred ca inceputurile sunt motivante.
Zilnic experimentez exercitiul de vointa, trezirea si cafeaua de dimineata, ma refer la dimineata nu foarte devreme. Aprofundez traficul inghesuit si prea des apasat si pe frana si pe ambreiaj si cu prea putina acceleratie. In mod constant ma indrept catre job, si pe drum, intre rimelul plasat discret in oglinda retrovizoare, imi planific ziua, imi fac in cap lista de to do-uri uneori separat, pe proiecte, alteori prioritizez doar informatia.
Mi se intampla sa ma las furata de o melodie care imi place atunci cand bavardajul radiourilor ma lasa sa ascult muzica....si cant pana la finalul melodiei si aceasta imi ramane in minte o zi intreaga si imi place. De multe ori melodia respectiva o asociez cu cineva drag, cu un loc drag sau cu o atitudine noua. Asa imi dau seama ca as putea sa planific nu numai ziua pe care tocmai o incep ci si o noua vacanta, o noua schimbare in casa, o schimbare de statut, un nou inceput, un curs nou, o noua pasiune. Ma vad inaintand cu greu in trafic dar cu mare usurinta in lumea mea. Si de cele mai multe ori nu sunt o visatoare ...mai trec si la fapte. De exemplu, din octombrie m-am inscris la un curs despre fotografie si arta fotografica. Nu pentru ca as vrea sa imi schimb cariera, desi suna foarte glamorouse – fotograf de arta – ci pentru ca imi plac inceputurile; ma motiveaza informatia, ma tine preocupata si in acelasi timp, ma tine calma in trafic.
Am citit pe site-uri dedicate (prea putine despre fotografie) ca lumina la rasarit si apus este cea mai buna pentru fotografie, deoarece este aproape orizontala, paralela cu orizontul.
Ma imaginez purtand aparatul de fotografiat cu mine, mereu captand ceva interesant, o imagine intr-o lumina buna (mai putine imagini de rasarit pentru ca nu sunt matinala), o fizionomie noua pentru ca imi plac oamenii si diversitatea umana nu a incetat sa ma farmece, poate o atitudine aparte. Vreau sa invat sa ma uit/ sa privesc cu ochi de fotograf....sa vad cum e sa elimini instinctul, modul in care privesc zilnic si sa descopar imaginea.
As zice ca e un nou inceput, un nou proiect si cafeaua de dimineata, din aceeasi cana cu aceeasi aroma, a LUI si vechea mea pisica nu ma duc spre rutina, in viata de dupa vacanta, ba dimpotriva ma trezesc la viata. La viata care imi place !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu