pentru tata e o cifra rotunda, o cifra pe care a rotunjit-o cu mult farmec, anul acesta. Incredibil dar a reusit si asta, dupa 2 ani de transplant si-a atins o suma armonioasa. De ziua lui, bucuros ca a trait in realitatea lui, fara sa se minta ci doar sa omita si sa evite pe alocuri diverse amanunte, mi-a facut cel mai frumos compliment, atunci cand i-am spus sa i se implineasca tot ce si-a propus ... Complimentul era - mi-am dorit 2 copii responsabili si frumosi si nu m-ati dezamagit, iar tu ai cea mai frumoasa perspectiva asupra vietii tale- aceea de a te bucura!
M-a cam lasat pe ganduri, nu prea am inteles exact daca asta isi dorea sau asta vroia sa imi transmita, sa ma bucur si sa neglijez mizeriile cotidiene, dar pana la urma m-am bucurat....
El, de fapt era multumit de faptul ca, desi imi zice sa il consider un apendice si sa imi vad de viata mea ca e cel mai important aspect de care pot sa fiu responsabila, fiind de altfel si unica sansa - acum cat sunt inca in viata, ca nu suntem budisti (deci nu ne reincarnam in pisici sau alte animale) a reusit sa ne imprime ceea ce ne-a demonstrat permanent ! Responsabilitatea, responsabilizarea, constiinta de sine, constiinta acuta a propriei persoane, in relatie cu altii....
Cam indrazneata miza - sa iti doresti ce nu poti controla ci doar exprima ....
